Biserica de lemn de la Posta

Biserica de lemn din Posta datrează din anul 1675, are hramul "Sfantul Ilie" şi figurează pe lista monumentelor istorice. Construcţia bisericii respectă stilul maramureşean, remarcându-se prin armonie şi echilibru între părţile ansamblului. Pridvorul este susţinut de patru stâlpi masivi din stejar uniţi prin arcade largi, meşteşugit lucrate şi este înconjurat de un parapet înfundat cu scânduri pe verticală şi cu balustradă longitudinală sculptată în trepte simple. Acoperişul se pliază frumos peste corpul bisericii, punând în evidenţă silueta zveltă a turlei înaltă de 30 m.Turla mare are o replică mai mică în partea opusă a acoperişului de pe naos, care face legătura printr-un semicoif cu acoperişul altarului situat cu o treaptă mai jos. Turlele sunt prevăzute cu cruci frumos elaborate, din care nu lipseşte Semiluna, simbol al puterii turceşti, aşezat acolo ca avertisment pentru năvălitorii tătari, care făceau dese incursiuni de pradă în zonă. Faţada are două semicoifuri situate, unul deasupra intrării pridvorului, şi altul mai sus la baza turnului principal. Pictura în ulei pe pânză, realizată pe la 1781 de zugravul Ştefan din Şişeşti, se păstrează parţial, putându-se distinge pe boltă Sf.Treime înconjurată de îngeri şi patru serafimi, iar alături scena cu ridicarea la cer a Sf.Ilie şi Scara lui Iacov. Iconostasul se remarcă prin deosebita frumuseţe a uşilor împărăteşti decorate în reliefuri cu motivul viţei-de-vie şi a icoanelor împărăteşti cu rame, ce au sculptate motive florale aurite, pe fond albastru. Fiecare icoană are câte un medalion mic deasupra, ce vine să completeze tematic icoana prin conţinutul său imagistic. Frumos realizat este şi registrul de sus al tâmplei, unde Isus răstignit este vegheat de Maica Sfântă şi Ioan, prezentaţi în medalioane, în timp ce spaţiile libere sunt împodobite cu reliefuri, ce redau vrejuri cu flori şi viţă-de-vie sub formă stilizată. Alături de icoanele pe lemn, în biserică se mai păstrează şi un potir frumos ornamentat.