23 septembrie 2011

Mănăstirea Bârsana

Mănăstirea Bârsana este situată pe Valea Izei, în comuna cu acelaşi nume, din judetul Maramureş. Aşezământul a fost construit la mijlocul secolului al XVI-lea de către domnii Drăgoşeşti care au mai ctitorit şi mănăstirea de la Peri (Săpânţa de azi). Mănăstirea purta hramul Sf. Nicolae şi era una dintre cele mai importante din întreg ţinutul Maramureşului. Aici erau şcoliţi preoţii din satele învecinate şi de la Mănăstirea Bârsana îşi procurau cărţile şi preoţii din zonele mai îndepărtate, acestea fiind aduse aici chiar şi din Moldova şi Ţara Românească. În anul 1791 imperiul austriac confiscă averea mănăstirii, o desfinţează, iar bunurile rămase sunt transferate mănăstirii de la Cernoc (Munkaci). Ultimii călugari rămaşi se mută la Mănăstirea Neamţ. Un mic schit se păstrează totuşi şi funcţionează sub tutela Mănăstirii de la Peri. Mănăstirea Bârsana este reînfiinţată în 1993 odată cu binecuvantarea acestui loc de către PS Justinian Chira - episcop al Maramureşului şi Sătmarului. Este începută construcţia bisericii noi, a altarului de vară, a chiliilor şi a paraclisului. Întreg ansamblul este realizat de meşterii din Bârsana. În prezent ansamblul monahal cuprinde: Biserica din lemn în stil maramureşean, Aghiasmatarul, Stăreţia, Altarul de Vară, Casa duhovnicului, Casa artistului, Casa meşterilor, Praznicarul cu trapeză, Muzeul mănăstirii, Turnul Clopotniţă, Poarta maramureşeană de la intrare, Monumentul funerar. Acestea sunt legate printr-o serie de alei care sunt flancate de frumoase aranjamente florale. Există chiar şi un mic lac în incinta mănăstirii cu un mic pod deasupra. Mănăstirea Bârsana este una dintre cele mai frumoase şi ingrijite mănăstiri din Maramureş, zilnic fiind vizitată de sute de pelerini dar şi turişti atât din ţară cât şi din străinătate. Este cu siguranţă un loc care nu trebuie să lipsească din nici un itinerar prin Maramureş.



Clopotniţa se află într-un turn mare amplasat în partea sud-estică a complexului mănăstiresc. Pe sub bolta largă şi înaltă a acestui turn se face intrarea în incinta mănăstirii. Arcada din faţă a bolţii poartă inscripţia biblică „Aceasta nu e alta fără numai casa lui Dumnezeu, aceasta este poarta cerului” (Facere 28, 17). În partea stângă a clădirii turnului se află un magazin cu carţi şi obiecte bisericeşti, iar în dreapta se află o altă încăpere şi scara care urcă la clopote.
 
 
Biserica este amplasată în partea estică a complexului monahal fiind destinată săvârşirii cultului, ea este în acelaşi timp centrul spiritual şi compoziţional al întregului ansamblu. Ţinând seama de mai multe criterii specifice acestei mănăstiri, biserica are următoarele dimensiuni: 22,57 metri lungime, 12,20 metri lăţime si 57 metri înălţime, numărându-se printre cele mai înalte construcţii de lemn din Europa. Construcţia are doua nivele: demisol şi parter.Biserica propriu-zisă se află la parter, are un plan treflat, cu două abside poligonale. Absidele laterale se formează din naos în apropierea iconostasului. Biserica concentrează toate spaţiile caracteristice unui lăcas de cult ortodox: pridvor, pronaos (tinda), naos, altar. Pridvorul este construit din lemn de stejar sculptat cu ornamente specifice artei maramureşene. În pridvor, care este situat deasupra demisolului se ajunge pe două scări laterale. Turnul este plasat deasupra pronaosului şi este prevăzut cu foişor şi coif prelung. Acoperişul de şindrilă de brad lucrată în stilul numit „coadă de rândunică” are streaşină dublă şi formează o adevărată dantelărie în lemn.

 
Stăreţia, este o remarcabilă transpunere creatoare a stilului maramureşean al bisericilor de lemn, este amplasată în partea de sud-vest a complexului mănăstiresc şi este construită în patru nivele: demisol, parter, etaj şi mansardă. Demisolul este din beton armat, cu pereţii având grosimea de patruzeci de centimetri, care sunt placaţi în exterior cu piatră de râu. Parterul are trei intrări: una dinspre est, alta dinspre nord şi a treia dinspre vest. În jur are patru terase orientate după punctele cardinale: estică, sudică, vestică şi nordică. La terasa estică se ajunge pe două scări. În această terasă se află intrarea principală, prin care se ajunge într-un hol. Acesta se uneşte cu coridorul care vine de la intrarea nordica. Din acestea se intră în birou, trapeză şi bucătărie. La etaj şi la mansardă se află chilii precum şi paraclisul Sfantul Nicolae, pictat de Maria Pascal în 2003. Acoperişul este din şindrilă de brad lucrat în acelaşi stil ca şi cel de la biserică. 

Casa maicilor se afla in partea de nord-vest a ansamblului manastiresc si este o cladire cu trei nivele: demisol, parter si etaj. La demisol se afla un depozit si centrala termica iar la parter si etaj sunt chilii.

 
 Ceea ce fascinează la Mănăstirea Bârsana, dincolo de liniştea locului şi de buna rânduială monahală, este desăvârşita unitate stilistică şi simţul artistic fără greş care guvernează întregul aşezământ. Puritatea liniilor de la Bârsana este ca un leac pentru ochii şi pentru inimile pelerinilor!
 

12 septembrie 2011

Biserica de lemn de la Bârsana

Biserica de lemn de la Bârsana, cu Hramul "Intrarea Maicii Domnului în biserică" este situată în Maramureşul istoric, pe valea Izei şi face parte din grupul bisericilor de tip maramureşan, de mici dimensiuni, cu acoperiş dublu. A fost construită în anul 1720 ca biserică de mănăstire în locul numit "Părul Călugărului" de către preotul nobil Ioan Ştefanca, împreună cu fii săi şi alţi săteni, pentru a-i mulţumi lui Dumnezeu pentru protecţie în timpul ciumei mari din anii anteriori şi a fost mutată pe amplasamentul actual, dealul Jbâr, pe la 1800.
În anul 1806 biserica a fost pictată de zugravul Toader Hodor din Vişeul de Mijloc. Pictura, are o valoare deosebită fiind cel mai coerent ansamblu decorativ structurat după legile barocului, din judeţul Maramureş. Iconostasul se integreaza in acelasi stil.
Biserica este construită din bârne în sistem "Blockbau" şi are plan dreptunghiular, cu pridvor cu două niveluri pe vest şi absidă a altarulşui poligonală, în retragere. La interior este de remarcat bolta de secţiune poligonală, pe console (în comparaţie cu bolţile semicilindrice întâlnite de obicei), iar la exterior sunt pridvoarele cu arcade pe stâlpi sculptaţi şi parapete traforate. Acoperişul, cu streaşină dublă, are deasupra pronaosului un turn-clopotniţă cu camera clopotelor în consolă, deschisă, cu arcade pe stâlpi şi acoperiş înalt, piramidal.
Biserica a fost inclusă pe lista de patrimoniu cultural mondial UNESCO în anul 1999.