Localitatea Remetea Chioarului, jud. Maramures a fost atestata in anul 1566. A apartinut Cetatii Chioar, dar numele se pare ca ar provenii de la o manastire cu calugari eremiti, argumentul constand in faptul ca locuitorii satului sunt porecliti de cei din satele vecine cu numele de "Calugari".
Biserica de lemn din Remetea Chioarului, cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” a fost construita in a 2-a jumatate a sec. al XVIII-lea intr-o arhitectura tipic maramuresana ce se impune prin armonia proportiilor si frumusetea detaliilor.
Constructia este de forma dreptunghiulara, cu absinta pentagonala si acoperis format din doua corpuri, are o turla inalta de 23 de metrii prevazuta cu un foisor, sprijinit cu o consola cu balcon impodobita cu 16 arcade, deasupra carora se inalta un coif cu baza patrata, ce continua octogonal si se incheie cu o cruce tripla cu semiluna in varf.
Biserica respecta impartirea clasica a interiorului avand pridvor, pronaos, naos si absinta peste care se ridica un acoperis realizat din corpuri sindrilite. Este contruita din lemn de stejar, iar acoperişul din draniţă de brad aşezată în trei straturi.
De-a lungul timpului, biserica a fost renovata de mai multe ori, refacandu-se inclusiv picturile murale (astazi sunt in avansat proces de degradare). Ultima restaurare a avut loc in 1988, realizata de mesteri din zona Lapusului si a avut scop refacerea invelitorii cu şiţă din lemn de brad.
Biserica de lemn din Remetea Chioarului, cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” a fost construita in a 2-a jumatate a sec. al XVIII-lea intr-o arhitectura tipic maramuresana ce se impune prin armonia proportiilor si frumusetea detaliilor.
Constructia este de forma dreptunghiulara, cu absinta pentagonala si acoperis format din doua corpuri, are o turla inalta de 23 de metrii prevazuta cu un foisor, sprijinit cu o consola cu balcon impodobita cu 16 arcade, deasupra carora se inalta un coif cu baza patrata, ce continua octogonal si se incheie cu o cruce tripla cu semiluna in varf.
Biserica respecta impartirea clasica a interiorului avand pridvor, pronaos, naos si absinta peste care se ridica un acoperis realizat din corpuri sindrilite. Este contruita din lemn de stejar, iar acoperişul din draniţă de brad aşezată în trei straturi.
De-a lungul timpului, biserica a fost renovata de mai multe ori, refacandu-se inclusiv picturile murale (astazi sunt in avansat proces de degradare). Ultima restaurare a avut loc in 1988, realizata de mesteri din zona Lapusului si a avut scop refacerea invelitorii cu şiţă din lemn de brad.
Pridvorul bisericii are trei arcade cuprinse cu o cununa ce se sprijina pe patru stalpi masivi din stejar ornamentati cu funii drepte si serpuite, ce dau o nota de eleganta deosebita ansamblului, iar in fata pridvorului se afla un semicoif cu cruce, amplasat la baza turlei.
